Ateneul Roman
C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865
institutia Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu
cunostinte folositoare". Pentru a strange banii necesari
pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica
avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In 1886 a inceput
constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron
si a fost inaugurata la 14 februarie 1888.
Aici isi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici
au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti
interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache,
Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein,
Pablo Casals, Yehudi Menuhin.
OperaDesi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.
Parcul Cismigiu
Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.
Cercul Militar National
Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.
Casa de Economii si Consemnatiuni
CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.
Biserica Stavropoleos
Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii. Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din 1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar turla de deasupra naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el lucrind cu sarg pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru Zagoritz.
Hanul Manuc
In vechiul targ al Bucurestilor, incepand de pe la 1700, au existat cateva zeci de hanuri, unul mai pitoresc decat altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie, timp de aproape doua veacuri. Dupa originea ori starea sociala a ctitorului si dupa specificul acestor asezaminte comerciale, hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti", "manastiresti" sau "bisericesti", "boieresti" si "negutatoresti", desi toate aveau aceeasi menire economica, In cuprinsul vechiului targ. in cea din urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de departe una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey". Iata, pe scurt, povestea controversatului personaj istoric si a hanului care si poarta numele pana in ziua de astazi.
Curtea Veche
Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si fundatii medievale aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele mai importante si mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg centrul istoric al Bucurestiului si al dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost pentru mult timp neglijate cu exceptia catorva cercetari arheologice. In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar vizitarea Curtii-Vechi redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al Bucurestiului.
Catredala patriarhala
Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului)
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.
Muzeul Satului
In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc,
creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de
profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la
constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii
taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al.
Odobescu cu mult timp in urma.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar
30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La
amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de
muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele
locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut
pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste
cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei
gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).
Teatrul National
Pe 20 Decembrie 1973 a fost inaugurata noua cladire a Teatrului National cu trei sali de spectacol: Sala Mare, Sala Mica si Sala Atelier.
Arhitectura cladirii se inscria in modernismul anilor '60, dar a ramas neterminata la exterior. Forma de "palarie" care i-a devenit simbol, i-a fost fatidica.
Acesta pare sa fi fost motivul pentru care Ceausescu a cerut in 1978, remodelarea ei, atat la exterior, cat si la interior.
Lipscani
Numele Lipscani vine de la cuvantul romanesc pentru negustorii din Leipzig - cei mai bogati si mai inventivi dintre comerciantii zonei.
Poti gasi aici numeroase cafenele, restaurante si magazine pitoresti in care sa-ti petreci timpul.
Muzeul National de Istorie a Romaniei
are un aspect imperial si adaposteste printre comorile sale "Closca cu puii de aur" - 22 de piese din aur incrustate cu pietre pretioase, bijuterii si vase despre care se crede ca au fost ingropate de ostrogoti in secolul al V-lea. Colectia cuprinde patru fibule (agrafe) care aduc cu o gaina cu trei pui.
Muzeul National de Arta al Romaniei
Gradina Botanica
Monumentul Aviatorilor Romani
Muzeul Taranului Roman
Turul Bucurestiului cu autobuzul sau Bucharest City Tour
Obiectivele turistice aflate pe traseu sunt: Casa Presei, Parcul
Herastrau, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de
Geologie, Muzeul Taranului Roman, Palatul Victoria, Ateneul Roman,
Muzeul National de Arta, Biserica Cretulescu, Palatul Telefoanelor,
Palatul CEC, Muzeul National de Istorie, Palatul Parlamentului,
Patriarhia Romana, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Universitatea,
Spitalul Coltea, Muzeul Municipiului Bucuresti, Teatrul National, Muzeul
Literaturii si Academia de Studii Economice.
Tarifele pentru turul Bucurestiului cu autobuzul sunt: 25 de lei pentru adulti si 10 lei pentru copii cu varsta intre 7 si 14 ani. Pentru cei mici care nu au implinit inca varsta de 7 ani si sunt insotiti de adulti transportul va fi gratuit. Biletele (cardurile, de fapt) pot fi cumparate din autobuz.
Linia va functiona intre orele 10 si 22, iar intervalul de succedare intre vehicule fiind de 15 minute. Traseul de 14 statii va fi parcurs in aproximativ 50 de minute iar biletul va fi valabil 24 de ore de la prima validare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu