Cheile Nerei – un colt de paradis romanesc

Nu trebuie sa fii un alpinist convins sau un montaniard cu experienta ca sa te incumeti sa strabati drumul aproape ireal de frumos sapat in stanca de raul Nera. Nu trebuie nici macar sa te gandesti ca o atare excursie te va costa o avere. Nu trebuie decat sa fii un iubitor al naturii si al frumosului in starea sa originara, sa ai un minim de conditie fizica si fii pregatit pentru o calatorie la poalele timpului. Pentru ca asta ofera unele dintre cele mai frumoase chei din Europa – Cheile Nerei.

 Pentru a face pe jos traseul prin Cheile Nerei, este indicat să începeţi de la Podul Beiului. Podul Beiului este locul în care râul Bei se varsă în Nera. Acolo se poate ajunge cu maşina, există parcare, mai multe indicatoare, panouri turistice, şi rangeri la care se plăteşte taxa de 5 lei pentru acces în Parcul Naţional.

 Marcajul este bandă roşie. În principiu traseul de la Podul Beiului şi până la Lacul Dracului este de aproximativ 6 ore, în funcţie de mersul fiecăruia, desigur. Nu am probat acest timp, îl aproximez doar din cele 4-5 jurnale pe care le-am citit despre ture în Cheile Nerei. Ceea ce vreau să spun de fapt este că nu recomand să parcurgeţi Cheile Nerei dus-întors într-o singură zi. Este indicat să luaţi cortul şi să îl faceţi din două zile.

 Locuri de campare în Cheile Nerei ar fi: Cantonul Damian şi Poiana Meliugului (cunoscută şi sub denumirea de Poiala lui Trifu) însă mai sunt şi alte locuri de campare pe care le veţi găsi pe traseu, unde puteţi înnopta.De asemenea, nu porniţi pe traseul Cheile Nerei dacă aveţi frică de înălţime. Există porţiuni ale traseului care implică potecă suspendată (săpată) în stâncă, unde sunt prevăzute cabluri de care vă puteţi ţine.Pentru cineva care nu are rău de înălţime nu prezintă niciun fel de dificultate.

 De-a lungul întregului traseu, Nera trebuie traversată o singură dată, prin apă. 
N-ar fi rău nici să aveţi nişte pantaloni scurţi de schimb şi lenjerie de schimb într-o pungă în rucsac, în cazul în care apa e măricică. Însă nu încercaţi traversarea apei dacă apa este mai sus de turul pantalonilor / buric căci atunci puteţi intra în alte belele. Apa este şi rece şi poate fi şi destul de repede încăt să vă ia la vale, cu tot cu nişte bolovani.

 Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa se întinde pe o lungime de aproximativ 22 de kilometri, între localităţile Şopotul Nou si Sasca Romană şi este declarat Parc Naţional din 1990. Cu toate acestea, zona nu este atât de cunoscută pe cum s-ar crede, iar despre Cheile Nerei se spune că sunt cele mai sălbatice chei din România.

 Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa este localizat în judeţul Caraş-Severin, la o distanţă de aproximativ 500 de kilometri de Bucureşti. Cea mai scurtă rută este Bucureşti-Piteşti-Slatina-Craiova-Drobeta Turnu-Severin-Orşova-Oraviţa. Mai există şi varianta Bucureşti-Piteşti-Râmnicu-Vâlcea-Târgu-Jiu-Orşova-Oraviţa. Orice variantă de drum alegeţi, înarmaţi-vă cu răbdare, căci drumul este lung (aproximativ 7 ore de condus) şi anevoios (porţiunea dintre Orşova şi Oraviţa este în mare parte presărată cu serpentine care mai de care, de te fac să crezi că Transalpina e printre cele mai line drumuri din România). Însă, în momentul în care ajungi la destinaţie, uiţi de cele 7-8 ore de drum, garantat

 Distractie placuta!

Vacanță la Băile Olănești

Descopera Baile Olanesti, localitatea si statiunea care te ajuta sa iti regasesti echilibrul interior si starea de sanatate cu ajutorul apelor cu efect terapeutic. Relaxeaza-ti simturile pe aleile umbrite care te duc catre izvoarele cu ape minerale pentru tratament si respira aerul curat din zona. Coboara langa raul Olanesti si asculta susurul apei, inchide ochii si lasa-te purtat de energiile subtile ale naturii.
Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale. Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

Gruparea izvoarelor din Baile Olanesti
In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale din Baile Olanesti in mai multe categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului:

• 14 izvoare iodurate
• 6 izvoare sulfurate si clorurat sodice
• 4 izvoare cu ape diuretice
• 1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze
• 2 izvoare purgative
• 2 izvoare feruginoase
• 2 izvoare avand compozitie mixta.

In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma “Rumpel” din Viena in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18). Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L. Alexiu, dr. P. Petrescu.
In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Baile Olanesti dupa concentratie au fost clasificate in 3 grupe:

• ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6)
• ape izotone (izvoare minerale nr: 5,7,30)
• ape foarte usor hipertone (izvoare minerale nr: 19,3,20).

 Obiective turistice Baile Olanesti

• Casa memoriala Anton Pann
• Cheile Olanestiului
• Drumetii in zona Olanesti
• Manastirea Frasinei
• Parcul National Buila Vanturarita
• Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul
• Rezervatia Muzeul Trovantilor
• Rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii
• Schitul Iezer - Baile Olanesti - Sat Cheia
• Schitul Pahomie - Baile Olanesti
• Schitul Patrunsa - Baile Olanesti
• Turism Monahal: Biserica lui Horea
•  Acces rutier:
  
  - Bucuresti - Ramnicu Valcea pe E 7, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  - Sibiu - Ramnicu Valcea pe E 7, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  - Drobeta - Turnu Severin - Motru - Targu Jiu - Horezu - Ramnicu Valcea pe DN 67, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  - Campulung - Curtea de Arges - Ramnicu Valcea pe DN 73C, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  - Caracal - Dragasani - Ramnicu Valcea pe DN 64, Rm.Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  - Craiova - Ganeasa pe DN 65, Ganeasa - Dragasani - Ramnicu Valcea pe DN 64, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A
  
  Acces feroviar:
  
  - Gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt si curse auto pana în statiune (18 km).
  - Din Autogara 1 Mai - Rm. Valcea, sunt curse de microbuze ANTARES la fiecare 30 min. pana în Statiunea Baile Olanesti
  
   

În împrejurimea stațiunii se pot organiza excursii spre principalele puncte de atracție turistică:

• Olănești - satele Tisa și Gurguiata;
• Olănești - Aleea Izvoarelor - Comanca;
  Indicații: durata - 3-4 ore; traseu accesibil (aleea izvoarelor și drum forestier).
• Olănești - Lacurile cu Nuferi - Palatul Olănești (vila lui Ceaușescu);
• Olănești - satele Tisa și Gurguiata - Schitul Bradu;
  Indicații: durata - 4-5 ore; traseu ușor accesibil.
• Olănești - Schitul Iezer - Peștera "Sf.Antonie";
• Olănești - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Pătrunsa;
  Indicații: se recomandă o alocare strictă a timpului deoarece pentru a ajunge până la Pătrunsa este nevoie în medie de 9 ore.
• Olănești - Mănăstirea Frasinei;
  Indicații: durata - 3-4 ore; traseu accesibil.
• spre izvoarele Râului Olănești;
• Olănești - "Piatra scrisă";
  Indicații: durata - 2-3 ore; traseu accesibil.
• Olănești - Lacul Frumos (Moşoroasa).

Distractie Placuta!